Filme documentare despre Caragiale

de COSTIN TUCHILĂ și PUȘA ROTH

centenar-caragiale-radio-romania

Centenar Caragiale la Radio România

Proiectul „Centenar Caragiale” s-a desfăşurat în cadrul Anului Caragiale, cu ocazia comemorării a 100 de ani de la moartea scriitorului (9 iunie 1912), în spiritul misiunii radioului public de promovare a valorilor culturii naţionale.

Pornind de la îndemnul lui Caragiale de a se adresa generaţiilor viitoare, pentru a consolida lucrarea înaintaşilor, s-a hotărât că Proiectul „Centenar Caragiale” se va derula în cadrul postului Radio 3Net „Florian Pittiș”. Alegerea acestui post al Societății Române de Radiodifuziune drept gazdă a proiectului s-a făcut ţinând cont de faptul că publicul său este unul preponderent tânăr, putând beneficia astfel şi de informaţii care să completeze educaţia şcolară şi să contribuie la consolidarea culturii generale, la familiarizarea tinerilor ascultători cu opera caragialiană în toată complexitatea ei, de la teatru, proză literară, poezie la proza jurnalistică, cu genurile şi speciile literare şi jurnalistice abordate de Caragiale. Nu în ultimul rând, la cunoaşterea esteticii caragialiene, desprinsă din reflecţiile autorului despre teatru, literatură, muzică, artă în general.

caragiale-scena-teatru

Acest proiect a constat în realizarea unui portal multimedia: biografie, activitate, opera literară (teatru, proză, publicistică, poezie, cu note și comentarii edificatoare și înregistrări audio din Fonoteca Radioului), opinii critice, corespondență, iconografie, informaţii despre evenimente din Anul Caragiale.

Vezi: Portalul „Centenar Caragiale”

Portalul a cuprins 10 filme documentare dedicate operei lui Caragiale la Radio România, ceea ce a constituit o premieră în istoria Radio România.

În această pagină puteți viziona toate cele filme documentare în ordinea în care au fost ele realizate și postate pe Portalul „Centenar Caragiale”.

titlu comediile caragiale sica emisiune 1

sica alexandrescu comedii de caragiale d ale carnavalului 1951 premiera radiofonica documentar

Prima dintre cele patru emisiuni dedicate regizorului Sică Alexandrescu evocă montările sale pe scena Teatrului Național din București, în perioada 1948–1952 și prima versiune a radiofonică a comediei D’ale carnavalului, difuzată în premieră în 28 decembrie 1951.

Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Regia de montaj: Robert Vasiliță. Grafică de Costin Tuchilă. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă.

Producție a Radio 3Net „Florian Pittiș”, iunie 2012.

caragiale editura casa radio

Vizitați site-ul Editurii Casa Radio

A doua dintre cele patru emisiuni dedicate regizorului Sică Alexandrescu reface contextul difuzării în premieră a comediei O noapte furtunoasă, în 20 ianuarie 1952. Capodoperă de artă interpretativă, O noapte furtunoasă în regia lui Sică Alexandrescu a fost montată mai întîi la teatrul radiofonic, înainte de a vedea luminile rampei. Regizorul și actorii pregăteau desigur spectacolul de la Teatrul Național din București, a cărui premieră a avut loc în 4 februarie 1952. În prima parte a spectacolului se juca O noapte furtunoasă, urmată de Conu Leonida față cu reacțiunea, și aceasta difuzată mai întâi la Radio, în 25 ianuarie 1952 și care va face obiectul celei de-a treia emisiuni din această serie.

Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Regia de montaj: Robert Vasiliță. Grafică de Costin Tuchilă.

Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă.

Producție a Radio 3Net „Florian Pittiș”, iulie 2012.


Trecuseră doar cinci zile de la premiera cu O noapte furtunoasă (20 ianuarie 1952) și, ca și aceasta, Conu Leonida față cu reacțiunea prindea viață mai întâi la teatrul la microfon și abia apoi pe scena Naționalului bucureștean. Eroii farsei lui Caragiale au identitatea actorilor care urmau să intre în scenă la Teatrul Naţional pe 4 februarie 1952: G. Timică (Conu Leonida), Sonia Cluceru (Efimiţa), Eugenia Bame (Safta). Lor li se adaugă Horia Șerbănescu, folosit în rol de comentator în toate cele patru comedii de Caragiale montate la Radio.

Se difuzau în acea seară, vineri 25 ianuarie 1952, ora 22,20, la Radio Bucureşti 1, Conu Leonida faţă cu reacţiunea şi Trei schiţe scenarizate (nu patru, cum se anunţa în revistă): Arendaşul român (cu Alex. Giugaru, Gh. Ciprian, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Florin Scărlătescu), Lanţul slăbiciunilor (cu Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Cella Dima, Eugenia Popovici), Tren de plăcere (în distribuţie: Marcel Anghelescu, Cella Dima, Niky Atanasiu, Sonia Cluceru, Mircea Constantinescu, Radu Beligan), toate în regia lui Sică Alexandrescu. În 1961, Sică Alexandrescu relua la teatrul radiofonic trei dintre cele patru comedii, difuzate aproape simetric pe parcursul anului. În 16 iulie 1961 era transmisă în premieră Conu Leonida faţă cu reacţiunea, regizorul distribuindu-i pe Costache Antoniu în Leonida, Silvia Dumitrescu-Timică (Efimiţa), Nineta Gusti (Safta).

Acestora le este dedicată cea de-a treia emisiune din seria celor care evocă montările regizorului cu piese de Caragiale la Teatrul Național Radiofonic.

Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Regia de montaj: Radu Verdeș. Fotografii: Andreea Gheorghiu. Grafică de Costin Tuchilă. Secvențe video: Bogdan Calciu. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă.

Producție a Radio 3Net „Florian Pittiș”, august 2012.

Vezi emisiunea
G. Timică, portret de Bogdan Calciu, realizat pentru emisiunea Comediile lui Caragiale în viziunea lui Sică Alexandrescu (3), august 2012 Fotografii de Andreea Gheorghiu pentru Lanțul slăbiciunilor Nu a fost bineînţeles o întâmplare că în ziua în care se considera că se împlinea un veac de la naşterea lui Caragiale, miercuri 30 ianuarie 1952, ascultătorii posturilor România şi Bucureşti 2 s-au răsfăţat cu O scrisoare pierdută şi încă la o oră de difuzare de maximă audienţă: 20.00. Se încheia astfel, la teatrul radiofonic, difuzarea primei serii a comediilor lui Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu, căreia i-am dedicat primele patru filme documentare cu ocazia Anului în care comemorăm Centenarul Caragiale, 2012. În 28 decembrie 1951, la ora 22,20, pe posturile Bucureşti 1 şi Craiova se transmitea D’ale carnavalului. În a doua parte a lunii ianuarie postul național continua seria montărilor lui Sică Alexandrescu: O noapte furtunoasă în 20 ianuarie 1952, la ora 17.00, pe postul Radio Bucureşti 1. După cinci zile, în 25 ianuarie 1952, ora 22,20, la Radio Bucureşti 1: Conu Leonida faţă cu reacţiunea şi Trei schiţe scenarizate (Arendaşul român, Lanţul slăbiciunilor, Tren de plăcere). Amănunte despre acestea v-am oferit în primele trei emisiuni de pe Portalul „Centenar Caragiale”, pe care le puteți viziona mai sus. Cea de-a patra emisiune este dedicată celor două versiuni ale comediei O scrisoare pierdută, în regia lui Sică Alexandrescu, din 1952 și 1961. Pe lângă documente, comentarii și fragmente din cele două spectacole radiofonice, îl puteți asculta pe regizorul Sică Alexandrescu vorbind despre turneele în străinătate ale Teatrului Național din București cu O scrisoare pierdută și montările sale cu piesa lui Caragiale la teatre europene, într-o înregistrare din 1967. Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth. Regia de montaj: Florin Bădic. Grafică de Costin Tuchilă. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă. Producție a Radio 3Net „Florian Pittiș”, septembrie 2012. Vezi emisiunea

Ion Talianu, portret de Bogdan Calciu, realizat pentru emisiunea Comediile lui Caragiale în viziunea lui Sică Alexandrescu (4), septembrie 2012

După patru ani de la difuzarea primei serii a comediilor lui Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu, cărora le-am dedicat patru emisiuni postate pe acest portal, Constantin Moruzan monta la Teatrul radiofonic drama Năpasta, distribuindu-i pe Nicolae Sireteanu (Dragomir), Constantin Codrescu (Gheorghe), George Calboreanu (Ion), Aura Buzescu (Anca), Tiberiu Simionescu (Crainicul). Această primă înregistrare cu Năpasta s-a difuzat în premieră în 22 ianuarie 1956, la ora 18.00, la Radio România I. În 1964, același regizor avea să realizeze o a doua versiune, cu o altă distribuție și substanțial diferită față de prima, renunțând la formula tradițională cu comentator, ceea ce conferă spectacolului mai multă teatralitate, apropiindu-se de stilul montărilor moderne, inclusiv prin jocul actorilor: Boris Ciornei (Dragomir), Alexandru Azoiței (Gheorghe), Emil Botta (Ion), Olga Tudorache (Anca), Gheorghe Soare (Un țăran), Traian Moraru (Alt țăran). Premiera s-a difuzat în 14 octombrie 1964.

Timp de mai bine de patru decenii, acestea au fost singurele versiuni ale dramei lui Caragiale la teatrul la microfon. Consecvent programului său repertorial și ideii de a oferi unor generații diferite de actori și regizori ocazia de interpreta titluri de referință din dramaturgia națională și universală, Teatrul Național Radiofonic a reluat în anii din urmă drama Năpasta. În 2006 (premiera: 5 februarie, ora 19.00, Radio România Cultural), regizorul Gavriil Pinte a oferit o nouă versiune, cu Petre Nicolae (Dragomir), Ion Grosu (Gheorghe), Gheorghe Visu (Ion), Rodica Negrea (Anca).

Cea mai recentă montare a Năpastei datează de la sfârșitul anului 2011 și poartă semnătura regizorului Dan Puican. În distribuție: Mihai Constantin (Dragomir), András Demeter (Gheorghe), Horațiu Mălăele (Ion), Mariana Mihuț (Anca), Gheorghe Pufulete, Ștefan Huluba (Sătenii). Spectacolul a fost difuzat în premieră în 17 decembrie 2011, la ora 23.00, la Radio România Actualități.

Celor patru versiuni radiofonice ale dramei Năpasta le este dedicată a cincea emisiune audio-video pe care o puteți viziona pe acest portal.

Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Regia de montaj: Dana Lupu. Fotografii: Valentina Vărzaru. Grafică de Costin Tuchilă. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă.

Cu sprijinul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Producție a Radio 3 Net „Florian Pittiș”, octombrie 2012.

Vezi emisiunea
Vizitați site-ul Editurii Casa Radio Fotografii de Valentina Vărzaru pentru emisiunea „Năpasta” de I. L. Caragiale Grafică de Costin Tuchilă pentru emisiunea „Năpasta” de I. L. Caragiale Cercetând repertoriul și programele Teatrului Național Radiofonic, se observă că, multă vreme, comediile lui Caragiale în regia lui Sică Alexandrescu au rămas singurele montări radiofonice, ele devenind repede versiuni clasicizate, etalon de interpretare. În primele filme documentare postate pe Portalul „Centenar Caragiale” am refăcut în detaliu contextul în care s-au difuzat, în ordine, D’ale carnavalului, O noapte furtunoasă, Conu Leonida faţă cu reacţiunea şi O scrisoare pierdută în intervalul 28 decembrie 1951–30 ianuarie 1952. Apoi, după aproape un deceniu, în cursul anului 1961, Sică Alexandrescu a realizat noi versiuni ale comediilor O scrisoare pierdută, Conu Leonida față cu reacțiunea și D’ale carnavalului, cu schimbări în distribuție. O noapte furtunoasă, difuzată în premieră în 20 ianuarie 1952, a rămas însă timp de aproape un sfert de veac singura versiune existentă la teatrul radiofonic. În 22 aprilie 1974, teatrul la microfon prezenta în premieră spectacolul regizat de Alexa Visarion cu O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, într-o viziune distinctă de cele clasice. Au urmat D’ale carnavalului în două versiuni (regia: Dan Puican, 1993; Gavriil Pinte, 2010) și O scrisoare pierdută (Dan Puican, 1992), alături de fragmente semnificative în recitaluri ale unor mari actori (Mircea Albulescu, Adriana Trandafir). Acestora le este dedicat al șaselea film documentar de pe portalul „Centenar Caragiale”. Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth. Regia de montaj: Florin Bădic. Grafică de Costin Tuchilă. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă. Producție a Radio 3 Net „Florian Pittiș”, noiembrie 2012. Vezi emisiunea

Grafică de Costin Tuchilă pentru emisiunea Comediile lui Caragiale între anii 1974–2010

Primele şase filme documentare postate pe acest portal au avut ca subiect montările cu piese de Caragiale la teatrul radiofonic începând din 1951 până în 2010. Momentele și schițele lui Caragiale au reprezentat, deopotrivă cu textele dramatice, o tentație pentru regizorii teatrului la microfon, la fel cum s-a întâmplat de-a lungul anilor și pe scenele teatrelor. În diferite etape – primele chiar în 1952, când, în aceeași perioadă cu montarea comediilor, Sică Alexandrescu realizează și dramatizări ale prozei scurte a lui Caragiale – au fost difuzate adevărate bijuterii de artă interpretativă, având în distribuții mari actori ai teatrului românesc, ele fiind reluate constant și în programele de astăzi ale Teatrului Național Radiofonic. De aceea ni s-a părut absolut necesar să le dedicăm două emisiuni audio-video în cadrul acestui proiect, cercetând, ca și în precedentele, documentele din arhiva Radio.

Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Regia de montaj: Florina Istodor și Mirela Anton. Fotografii: Valentina Vărzaru. Grafică de Costin Tuchilă. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă.

Producție a Radio 3 Net „Florian Pittiș”, decembrie 2012.

Mulțumim Magazinului European Heritage, București pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni.

Vezi emisiunea
Grafică de Costin Tuchilă pentru emisiunea Momente și schițe (I) CD Momente și schițe, vol. I, Editura Casa Radio, colecția „Fonoteca de Aur”, 2012. Interpretează: Niky Atanasiu, Radu Beligan, Gheorghe Ciprian, Alexandru Giugaru, Florin Scărlătescu, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Ion Lucian, Cella Dima, Sonia Cluceru, Niky Atanasiu, Mircea Constantinescu, Grigore Vasiliu-Birlic, Eugenia Popovici, Horia Căciulescu, Toma Caragiu, Eugen Petrescu, Coca Andronescu, Carmen Stănescu, Mariana Mihuţ, George Oprina, Eugen Petrescu, George Şova. Regia artistică și adaptarea radiofonică: Sică Alexandrescu, Constantin Moruzan. Al doilea film documentar despre Momente și schițe de Caragiale, înregistrate de-a lungul anilor la teatrul radiofonic este dedicat regizorului Ion Vova, nume de primă mărime al teatrului la microfon. Începând din 1967, Radio România transmitea în premieră o lungă serie de Momente şi schiţe montate de regizorul Ion Vova (30 septembrie 1917–7 ianuarie 2011, București). Ion Vova nu era de aceeaşi vârstă cu Radioul, ci cu radioul. Adică, fiind născut în 1917, păşea deja în adolescenţă la data primei transmisii a Radioului românesc, la 1 noiembrie 1928. Iar când se difuza pe unde prima piesă de teatru radiofonic, la 18 februarie 1929, începuse să se gândească serios, probabil, la o carieră artistică, mai ales că atmosfera din casa părintească, o casă de artişti, era cât se poate de propice. Aşa că îl putem considera de-a dreptul contemporan cu invenţia de la începutul veacului trecut, care a condus – nu e deloc o exagerare – la o regândire şi o reformulare a vieţii noastre. Ion Vova Dintre montările Caragiale care se datorează regizorului Ion Vova, am ales Cadou… (1967), Triumful talentului… (1967), Justiţie (1969), Justiția română (1969), Căldură mare (1969) și Telegrame (1978), versiuni de referință, cu mari actori ai scenei românești: Alexandru Giugaru, Tudorel Popa, Carmen Stănescu, Damian Crâșmaru, Ștefan Ciobotărașu, Dumitru Furdui, Aurel Cioranu, Nicolae Neamţu-Ottonel, Draga Olteanu, Toma Caragiu, Nineta Gusti, Nicolae Gărdescu, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Ion Lucian, Horia Șerbănescu, Horia Căciulescu. În acest fim, cinci desene de Bogdan Calciu, inspirate din momentele și schițele lui Caragiale, realizate special pentru această emisiune. Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth. Regia de montaj: Florin Bădic. Grafică de Costin Tuchilă. Secvențe video: Daniel Ciobanu. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă. Mulțumim Magazinului European Heritage, București pentru sprijinul acordat la realizarea acestei emisiuni. Producție a Radio 3 Net „Florian Pittiș”, mai 2013. Vezi emisiunea

Despre Ion Vova, click aici.


Desene inedite de Bogdan Calciu pentru emisiunea Momente și schițe (2) , mai 2013

Grafică de Costin Tuchilă pentru emisiunea Momente și schițe (2)

CD Momente și schițe, vol. II, Editura Casa Radio, colecția „Fonoteca de Aur”, 2012. Interpretează: Ștefan Ciubotărașu, Maria Voluntaru, Dumitru Furdui, Aurel Cioranu, Mircea Șeptilici, Ștefan Niculescu-Cadet, Paul Sava, Alexandru Giugaru, Carmen Stănescu, Tudorel Popa, Damian Crâșmaru, Nicolae Neamțu-Ottonel, Draga Olteanu, Toma Caragiu, Nineta Gusti, Nicolae Gărdescu, Nicolae Dinică, Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Sandu Sticlaru, Neli Coman, Mihai Ionescu, Igor Igorov, Rodica Tapalagă.

Regia artistică: Ion Vova.

Vizitați site-ul Editurii Casa Radio

Al nouălea și al zecelea film documentar din seria celor postate pe acest portal sunt dedicate moftului, moftangiilor, moftologiei în opera lui Caragiale, cu referințe exprese la revista satirică „Moftul român”, care a consacrat imperiul moftologic.

Ca într-un joc de oglinzi, la contemporanul nostru Caragiale moftul se ascunde şi se revelează. Dar la noi, contemporanii lui Caragiale? Moftul, mofturile, moftangiii surprinşi de Caragiale sunt printre noi. Actualitatea prozei sale jurnalistice, ca de altfel a întregii sale opere, este un fapt care nu mai trebuie demonstrat. Ochiului lui Caragiale, acelui văz monstruos, alăturat lui simt enorm, nu i-a scăpat nici un aspect al realităţii pe care o trăia, realitate care, vai, se repetă. Sub lupa acestui simţ, bisturiul chirurgical a disecat cu precizie un întreg organism social: moravuri, morală individuală şi socială, viaţa socială în cele mai greu de pătruns ipostaze, politică. Iar rezultatul a fost pus sub deviza implacabilă a acestei „silabe vaste cu nețărmurit cuprins”:

„O, Moft! tu ești pecetea și deviza vremei noastre. Silabă vastă cu nețărmurit cuprins, în tine încap așa de comod nenumărate înțelesuri: bucurii și necazuri, merit și infamie, vină și pățenie, drept, datorie, sentimente, interese, convingeri, politică, holeră, lingoare, difterită, sibaritism, vițiuri distrugătoare, suferință, mizerie, talent și imbecilitate, eclipse de lună și de minte, trecut, prezent, viitor — toate, toate cu un singur cuvânt le numim noi românii moderni, scurt: MOFT.”

În lectura actorului Radu Beligan, această caracterizare vesel-tristă, cu rol de profesiune de credință, desprinsă din Moftul român, articol-program apărut în primul număr al periodicului „Moftul român”, „revistă spiritistă națională, organ bi-ebdomadar pentru răspândirea ştiinţelor oculte în Dacia Traiană” (seria I, nr. 1, 24 ianuarie 1893, p. 1), deschide spectacolul Mofturi de I. L. Caragiale, pagini de proză jurnalistică alese de Costin Tuchilă și Pușa Roth, realizatori: Costin Tuchilă și Vasile Manta, regia artistică: Vasile Manta, spectacol difuzat în premieră duminică, 5 iulie 1998, la ora 19.05, la Radio România Cultural și a doua zi, 6 iulie, la ora 20.35, la România Actualități, transpus pe CD de Editura Casa Radio în 2012. În distribuție: Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Petre Lupu, Valentin Teodosiu, Mircea Constantinescu, Magda Duțu. Spectacolul cuprinde texte și fragmente de texte apărute pentru prima dată în „Moftul român”, (seria I din 1893 și seria a II-a, 1901) și în Calendarul „Moftului român” pe anul 1902.

Mica istorie a acestui spectacol radiofonic și amănunte despre prima serie a revistei (41 de numere, 24 ianuarie–8 iulie 1893), cu date aduse la zi de cercetarea de istorie literară, în prima parte a filmului Caragiale şi Moftul român, în care veţi asculta texte şi fragmente de texte (în ordinea din film: Moftul român, Telegrame, Moşii – Tablă de materii, Magnum mophtologicum, Moftangii – Rromânul) interpretate de Radu Beligan, Valentin Uritescu, Virgil Ogășanu, Valentin Teodosiu, Ion Lucian, Mircea Albulescu.

Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth.

Regia de montaj: Florina Istodor și Mirela Anton. Grafică de Costin Tuchilă. Filmări: Daniel Ciobanu. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă.

Sursa „Moftul român”: Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

Producție a Radio 3 Net „Florian Pittiș”, iunie 2013.

Vezi emisiunea

Foto 1: „Moftul român”, seria I, nr. 1, 24 ianuarie 1893, p. 1, cu articolul-program Moftul român de I. L. Caragiale (nesemnat); 2: „Moftul român”, seria I, nr. 3, 3 februarie 1893, p. 1, Moftangiul de I. L. Caragiale (nesemnat), republicat în seria a doua a „Moftului român” (nr. 30 din 11 noiembrie 1901) şi în Calendarul „Moftului român” pe anul 1902, cu titlul schimbat, Rromânul, ca primul dintre Moftangii ; 3: „Moftul român”, seria I, nr. 7, 19 februarie 1893, p. 1, primul număr ilustrat al revistei, caricatură de C. Jiquidi, Monoclul în 4 timpuri, cu legenda: „Dd. [Domnii] P. P. Carp, Jaques Lahovary și M. Papamihalopolu”; 4: „Moftul român”, seria I, nr. 15, nedatat [17 martie 1893*], p. 6, Magnum mophtologicum de I. L. Caragiale (nesemnat); 5: „Moftul român”, seria I, nr. 18, 28 martie 1893, p. 1, caricatură de C. Jiquidi, Oul roșu și oul alb, liberali și conservatori, cu legenda aparținând lui Caragiale: „(Caricatură în stilul chinez primitiv)” ; 6: „Moftul român”, seria a II-a, nr. 8, duminică, 18 mai 1901, p. 6, Moșii (Tablă de materii) de I. L. Caragiale (semnat: Car.). În același număr au apărut: Tot Mitică (p. 3, nesemnat), Căldură mare (p. 4–5, semnată Caragiale), Greșală de tipar (p. 7, nesemnată). Deţinător (original) al revistei: Biblioteca Academiei Române. Deţinător (digital): Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Academiei Române. Sursa foto: Biblioteca Digitală a Bucureștilor. În ilustrația titlului Caragiale și Moftul român: stânga: Caragiale, caricatură de C. Jiquidi din revista „Moș Teacă”, II, nr. 36, 19 noiembrie 1896 (coperta) – fragment; dreapta: Miss Seven-Pantaloons, balerină de primă forță („Adică, pe românește, Domnișoara Șapte-Pantaloni”), caricatură de C. Jiquidi, „Moftul român”, seria I, nr. 12, nedatat [7 martie 1893**], p. 1 – fragment. Șapte-Pantaloni era porecla lui Take Ionescu. * Datare în ediția I. L. Caragiale, Opere, vol. III, ediția a doua, revăzută și adăugită de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav, București, Academia Română, Fundația Națională Pentru Știință și Artă, colecția „Opere fundamentale”, coordonată de acad. Eugen Simion, 2011, p. 1246 (Nota la poezia Pe oceanul vremii, rime de lux). ** Idem, vol. II, p. 949 (Nota la textul „Moftul” în fața opiniei publice). Grafică (1) de Costin Tuchilă pentru emisiunea Caragiale și Moftul român (partea I) Grafică (2) de Costin Tuchilă pentru emisiunea Caragiale și Moftul român (partea I) CD I. L. Caragiale, Mofturi, 1877–1902. Pagini de proză jurnalistică rostite de Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Petre Lupu, Valentin Teodosiu, Mircea Constantinescu, Magda Duţu. Selecție de Costin Tuchilă şi Puşa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. Premiul la categoria „Cea mai bună carte netipărită” (audiobook) la Gala Industriei de Carte din România, BUN DE TIPAR, ediția a II-a, 25 aprilie 2013. Vizitați site-ul Editurii Casa Radio caragiale si moftul roman titlu flm documentar partea a doua site caragiale caragiale moftul roman ambele serii film documentar mofturi În a doua parte a filmului documentar dedicat moftului, moftangiilor, moftologiei și moftangiriei inventate de Caragiale continuă istoria revistei satirice „Moftul român”, ambele serii (I: 24 ianuarie–8 iulie 1893; II: 1 aprilie–18 noiembrie 1901), cu amănunte relevante de istorie literară, referitoare în primul rând la textele caragialiene apărute aici, dar și la colaboratorii revistei, din acest punct de vedere, mult mai bogată în a doua ei serie, decât în prima. Realizatori: Costin Tuchilă și Pușa Roth. Regia de montaj: Dana Lupu și Robert Vasiliță. Grafică de Costin Tuchilă. Filmări: Daniel Ciobanu. Imaginea și montajul video: Adrian Jumugă. Sursa „Moftul român”: Biblioteca Digitală a Bucureștilor. Producție a Radio 3 Net „Florian Pittiș”, iulie 2013. Vezi emisiunea


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: